---

Himera

Apari ca o himeră, pe drum de asfințit,

Pas lin în prag de seară și zâmbetul firesc,

Iubirea ta mă face să fiu iar fericit,

Iar dragostea mea toată aș vrea să-ți dăruiesc.

Ai toamna în privire, suav zâmbetul tău,

Cu tine îmi doresc să trec prin anotimpuri,

Când ploaia cade lin , să fiu al tău mereu,

Îmbrățișați să stăm în ale ierni timpuri.

Tu îmi aduci în suflet trăiri nemaiștiute,

E unic cerul nostru și lumea noastră-i mică,

Vorbim ca doi nebuni, și vrute și nevrute,

Iubesc, iar sentimentul e pur, fără de frică.

Te iau ușor de mână, iar tu în brațe-mi cazi,

Ne-mbrățișăm de parcă reinventăm iubirea,

Iar soarele de toamnă ce curge printre brazi,

Îți luminează chipul, iar eu îți caut privirea.

Mă uit în ochii tăi și văd o galaxie,

Dorințele sunt stele, comete și pulsari,

Aș vrea ca astă clipă să țină ani, o mie,

Nu vreau ca o himeră, din nou tu să dispari.

Dar vine dimineața, iar soarele-i nătâng,

Corola lui de raze la geam bate ușor,

Visul dispare brusc, și-mi vine iar să plâng,

De ce mi-s date mie trezirile ce dor?

Like! 9